Apr 14 2013

Ajutor pentru politia rutieră

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 13:05

După ce am citit la Ciprian pe blog la ce tertipuri recurg politiștii de la rutieră din Iași pentru a-și face norma de amenzi, mi-a venit o idee.

Băi băieți, decât să dați amenzi pe singura stradă din Iași pe care se poate circula, nu mai bine faceți rost de mai mulți bani luând niște carnete? Și cu ocazia asta, mai rarefiați și traficul. Și uite, vă spun si unde să vă pozitionați.

Vedeți punctele alea roșii? Marchează capetele unei străzi cu sens unic, cu sensul în direcția arătată de săgeată. De luni până vineri, dacă vă postați la intersecția dintre Strada Parcului și Bulevardul Chimiei, vă garantez că luați în fiecare dimineață minim 5 permise.

De unde știu asta? Pentru că în fiecare dimineață merg la serviciu pe strada aia și sunt sătulă să mă strecor pe lângă cei care merg pe interzis pe acolo.

Și o altă recomandare ar fi să păziți sensurile giratorii, având în vedere că 80% dintre șoferii de pe străzile Iasului nu știu să se încadreze sau să semnalizeze în ele, s-ar lăsa cu destule avertismente și amenzi încât să vă justificați salariul.

Dar nah, ce știu eu… sunt doar o femeie…

Tags: , ,


Feb 12 2013

Vine vine primăvara…

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 9:58

… noi șoferi în toată țara… :)

Că tot vine vremea bună și știu sigur că unii dintre voi vă doriți să faceți școala de șoferi, doresc prin intermediul acestui blog să vă recomand un instructor. Nu orice instructor, instructorul datorită căruia am trecut eu examenul de șoferi și datorită căruia pe străzile României nu a ajuns să conducă doar încă o femeie, ci o femeie care chiar știe să conducă.

Se numește Sălceanu Ioan, are un talent incredibil în ceea ce face și dacă nu luați examenul din prima după ce ați făcut școala de șoferi cu el, trebuie doar să îmi spuneți și timp de o lună voi scrie pe acest blog că sunt o neserioasă care își dezinformează cititorii.

Deci, dacă vreți să faceți școala de șoferi, înainte de a căuta recomandări de la prieteni, sunați-l pe domnul Sălceanu Ioan la 0745328362. Dacă sunteți femei vi-l recomand cu atât mai mult. Țin minte când făceam școala de șoferi, că majoritatea celor care făceau ore cu el erau femei, aparent are un talent aparte în a învăța femeile să conducă.

Domnul este instructor particular, orele se fac pe o Toyota Yaris roșie ca focul să-ți surâdă norocul, pe motorină care este foarte ușor de condus și toarce ca o pisicuță.

Ei, v-am convins?

Tags: , , ,


Feb 05 2013

Românii și-au pierdut instinctul de adaptare…

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 23:08

…asta dacă l-au avut vreodată.

Mă uit cum toți se plâng de gropile din oraș, când dau cu mașinile lor scumpe sau cu garda joasă prin ele. Cum spunea cineva, el conduce de 14-15 ani în orașul ăsta. De ce se plânge din nou de gropi, avea alte așteptări? A uitat pe cine avem primar și pe cine avem în gurvern? Einstein parcă spunea că nebunia este să faci același lucru, dar să aștepți un alt rezultat. Mare om Einstein ăla, păcat că nu este studiat și pe post de filosof în școală!

Asta facem în România din 1947 încoace. Alegem același tip de oameni să ne conducă, dar ășteptăm un alt rezultat, unul în favoarea noastră. Deci nici măcar nu suntem o țară de proști, suntem o țară de nebuni.

Să revenim la capacitatea noastră de a ne adapta. Iarna asta am râs de m-am cracănat de cei cu mașini “dă brand” rămași cu ele în pană prin intersecții sau înfipți în gropi. Nu mai zic de ăia cu mașini ale căror motoare nu pornesc la temperaturi mai mici de -10 grade Celsius. Oamenii ăștia locuiesc în România de atâția ani, dar încă nu realizează în ce țară trăiesc. Trăim în țara în care statul știe doar să fure, în care nu vezi să se asfalteze complet o stradă decât o dată la zece ani (cu indulgență), în rest se pun doar plombe și alea cu conținut redus de bitum, că aveau și muncitorii de izolat un acoperiș, eventual puse pe vreme ploioasă ca să fie rost de încă un contract. Era la un moment dat un poster cu un Duster și pe el scria “Facem orice doar ca să nu reparăm străzile“. Ăsta este tristul adevăr, străzile nu vor fi reparate prea curând la noi. Iar dacă vor fi reparate, materialele folosite vor fi de slabă calitate astfel încât să mai fie rost de un contract și asta înainte să se termine banii încasați pe primul. Lucrurile nu se vor schimba pre curând, cât timp noi avem la conducere aceiași oameni. În contextul ăsta, când știi pe ce străzi circuli, tu îți aduci mașină la mâna a doua, dintr-o țară care nu știe ce e aia denivelare a asfaltului, d-apoi hârtoape? Mutarea logică ar fi să îți iei o mașină nouă, cu garanție minim 4 ani, de la firmă recunoscută pentru fiabilitate și robustețe, eventual îți iei un 4×4 sau o Dacie, pentru că Dacia face mașini pentru drumurile din România de zeci de ani de acum. Și piesele de schimb le găsești oriunde și la prețuri accesibile. Să îți iei o mașină la mâna a doua în România ca apoi să te plângi de gropile de pe străzi, este ca și cum ți-ai lua nevastă blondă cu țâțe mari și apoi te-ai plânge că nu o duce capul.

Nu vreți voi să vă plângeți mai puțin și vă adaptați? Vi se pare plânsul a rezolvat vreodată ceva? Din ce am studiat eu la istorie, chiar nu-mi amintesc de așa ceva.

Și ca idee, eu am un Sandero care zburdă voios de două ierni, cum știți cei care mă citiți des, a urcat pe vârful Omu pe 3 kilometri de drum forestier și zburdă și acum voios peste gropile din Iași. La prima revizie băieții de la Bras au zis că e ca nou, are 4 ani garanție, peste 15.000 km, este dotat cu tot ce trebuie pentru confortul unei femei la volan și a costat doar 10.000 de euro. Partenerul are o Toyota Auris, modelul vechi, cumpărată în octombrie 2012, încă n-am apucat să o stresăm prea mult, dar o să o facem nestingheriți pentru că are 5 ani garanție.

De asta pe mine n-o să mă auziți plângându-mă de gropi, decât dacă intră vrun șofer în mine încercând să se ferească de vruna. Eu am să feresc pe cât posibil mașinuța de dat prin gropi, dar unde nu e posibil am să mă resemnez și am să trec încetișor. Pe mine nu mă deranjează gropile în sine, mă deranjează faptul că plătesc impozit pentru mașină, rovignetă, am taxă și în costul carburantului, toate în scopul asigurărilor unor drumuri pe care să pot circula în siguranță. Dacă n-aș plăti toate alea măcar aș ști una și bună: așa sunt ele de la mama natură, n-am ce le face. Dar faptul că eu dau niste bani pentru a beneficia de un serviciu și nu îl primesc la calitatea așteptată mă scoate din sărite.

Am mai zis pe aici, uneori îmi doresc ca guvernul României să functioneze ca o firma privată: ești angajat pe bază de interviu și experiență, te dovedești a fi incompetent pleci și îți ia altcineva locul. Pentru că în momentul de față pentru starea drumurilor din Iași sunt vinovați o gașcă de incompetenți care nu și-au făcut treaba. Cine sunt ăia, n-avem noi ăștia mici de unde ști și nu avem nici un control asupra soartei lor. Iar un protest nu va rezolva nimic. Din păcate tot din istorie învățăm că protestele fără violență n-au motivat niciodată pe nimeni. Vreți să se facă ceva în țara asta? Un politician, doi, trei vor trebui “sacrificați” public, iar restul rămași își vor face treaba de frică. Dar, să fim serioși… nu se va ajunge la asta niciodată, noi românii suntem oameni cu conștiință și n-o s-o pătăm pentru niște rahați cu ochi cum sunt politicienii actuali.

În fine, am divagat rău… femeile au talentul ăsta.

Tags: , ,


Oct 29 2012

Peripețiile viitorului șofer(6)

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 10:31

Am început săptămâna plină de draci. Motivul este desigur minunatul trafic din Iași și gibonii din dotare.

De când  autoritățile locale sapă pe unde apucă în încercarea de a convinge populația ca politicienii nu stau cu curul în mână și se îngrașă din banii noștri, s-a adăugat o linie de autobuz care trece prin Bucșinescu, prin Podu de Fier și face stânga urcând spre Tg. Cucu. Cred că toată lumea știe cum conduc taximetriștii și șoferii RATC.  Cred că știți că cei din urmă nu se jenează să facă stânga fără să se asigure pentru că  cei care nu conduc mașini la fel de mari nu au de ales decât să stea și să aștepte până trece măgăoaia. Iar taximetriștii de multe ori nu semnalizează, dar despre asta altă dată.

Azi dimineață așteptam în spatele unei mașini la semafor în intersecția Podu de Fier. S-a făcut verde, dar cel din fața mea întârzia să plece. M-am prins într-un final de ce, omul făcea stânga, dar avea semnalizările roșii. La sensul că erau vopsite cu ceva pe deasupra încât nu se vedea că semnaliza stânga. Am observat târziu o lumină portocalie ce pâlpâia printr-o crăpătură a vopselei, atunci când încercam să îmi dau seama ce naibilor vrea să facă. (Cine naiba i-a dat voie să circule așa, nu știu!?) Cei din față erau la fel de contrariați, când a început să meargă spre stânga s-au prins ei, m-am prins și eu. În tot timpul ăsta, de când se făcuse verde, dobitocul din spatele meu claxona încontinuu. M-am dus pe dreapta celui din față și am vrut să mă duc pe drumul meu, dar profitând de momentul de confuzie, un autobuz RATC, făcuse și el stânga, prin fața mea, după el o dubă, după dubă, unul cu o mașină mică. Stăteam și mă uitam contrariată la ei, în timp ce nenea din spate claxona în continuare. Aveam prioritate, dar dacă mă duceam înainte, ce șansă aveam să mă lase să treacă mașinile alea toate mai mari decât a mea? Plus, se circula bară la bară, nu aveam cum să mă bag printre ei. Așa ca am stat în claxoanele idiotului, care a trezit probabil tot cartierul, i-am arătat un deget prietenos în oglindă și când am putut am plecat.

Nu știu cum gândesc alții când se urca la volan, dar eu pornesc de la premiza că nimeni nu iese cu mașina ca să blocheze intersecții sau să încurce traficul. Orice om se urcă în mașină pentru că trebuie să ajungă undeva, unde nu poate ajunge decât cu mașina. Când un om, să-i zicem șofer, deși eu o să susțin multă vreme că mulți se cred șoferi și nu sunt, nu pleacă de pe loc, este pentru că are motive solide să nu o facă. Asta dacă la volan nu este o pițipoancă proastă care se machiază sau cine știe ce naiba face.  Așa că un claxonat insistent este posibil să nu aibă efectul scontat. Spre exemplu, în primele zile prin oraș, un claxon  în spatele meu când mă porneam de la semafor, mă făcea să dau drumul brusc la ambreiaj și să omor motorul.  Așa că gibonul din spatele meu avea onoarea să stea în spatele meu până îl porneam din nou, mai ales dacă nu avea pe unde să se strecoare pe lângă mine. De atunci am scăpat de reflexul acela, dar când nimeresc câte unul dintr-ăsta în spatele meu, am mereu o tendință sadică de a băga în marșalier și a-l face să transpire puțin.

M-am dat din fața idiotului de dimineață cu prima ocazie. S-a dus înainte cu viteză și ne-am reîntâlnit la semaforul din Bucșinescu. Era roșu. Deci tot timpul pe care a crezut el că îl câștigă s-a dus pe pustie la semafor, mdea… ai ajuns primul la semafor. Kudos to you, smart-ass!

Nu vreau să încep să mă enervez la volan. Nu vreau să încep ziua încercând să mă calmez. Și nu vreau de câte ori mă urc la volan, să mă urc cu tensiunea deja crescută pentru că știu ce urmează să se întâmple.  Mă tot gândesc că mulți se bagă în fața mea în intersecții neacordându-mi prioritatea pe care o am în mod justificat din cauza lămâiței din geam. Cred că pe 31 octombrie am să o scot din geam, pentru că atunci face carnetul meu un an. Nu plănuiam să o scot până nu mă simt stăpână pe mine la volan. Da știu,  am mult mai puțin de un an efectiv la volan, dar trebuie să încerc și asta. Oricum veți fi ținuți la curent cu schimbările.

Cum spunea un prieten de-al meu, am o viață interesanta cică, numai bună de urmărit la cafea precum un serial bun. Așa că am să încerc să nu dezamăgesc. :)

Tags: , ,


Oct 24 2012

Peripețiile viitorului șofer(5)

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 15:30

Abia ce am luat mașinuța de la service și dacă pe drum încolo îmi rugam prietenul să nu se enerveze din cauza gibonilor din trafic, la întoarcere am condus singură și am crezut că o să cobor din mașina să strâng pe cineva de gât.

În Iași traficul e infernal. Peste tot se sapă, se repară și ca și cum n-ar fi fost de ajuns au ieșit și polițiștii la vânătoare. Și cum nimeni nu vrea amendă, mai toți șoferii și-au redus viteza. În mod normal nu am nimic împotriva vitezei reduse, dar să merg cu 40 când limita în oraș e de 50, deja e enervant. Plus, ca să merg cu viteza asta cu a treia, înseamnă să merg cu motorul subturat și la diesel nu se recomandă.

În altă ordine de idei, aparent traficul încet și înghesuit este o scuză pentru unii șoferi ca să încalce regulile. Înțeleg că mergem toții la relanti, dar asta nu e scuză să te bagi în fața mea, am prioritate, acordă-mi-o!! Faptul că sunt femeie și am lămâia în geam nu înseamnă că nu știu când am prioritate și când nu. Cel mai tare m-a scos din minți o blondă cu un Volkswagen lung, o pițiopoancă hâdă trecută de prima tinerețe, care a făcut stânga prin intersecție prin fața mea fără măcar să se uite la mine. Pe bune acum, faptul că am Dacie mă face invizibilă? Sau e din cauză că sunt șatenă și ea avea prioritate de blondă? Am avut aceeași tentativă pe care o are des prietenul meu, de a nu frâna și a-i face bolidul de comandă. Iar dacă tot am frânat pentru proasta în cauză, l-am lăsat să treacă și pe următorul, că așa sunt eu, nu mă grăbesc și <ironie>am un suflet mare.</ironie>

Dar ceea ce este cel mai enervant este faptul că Iașiul se transformă într-un mic București, din ce în ce mai mulți șoferi nu mai semnalizează. Nu știu ce rost mai are să facem școala de șoferi… hai să ieșim direct pe străzi cu mașinile, că aparent regulile alea sunt pentru altcineva, nu pentru șoferi.

Tags: , ,


Oct 16 2012

Peripețiile viitorului șofer(3)

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 15:52

Azi dimineață era să o fac de oaie. Rău. Am făcut chestia aia de care învinuiesc toți femeile – nu am dat prioritate. Mai exact, ținând cont de faptul că sunt cu capul în  nori zilele astea și creierul meu are puțin lag, când am făcut stânga pe podul din metalurgie, în loc să mă asigur la stop apoi să mă pornesc, am plecat după cel din față mea. Pur și simplu, parcă am fost pusă pe follow. Mi-am dat seama ce greșeală am făcut când am văzut ditamai duba venind din stânga mea. Primul reflex a fost să îmi pun mâinile în cap: “Shit, am murit!”, deși nici unul din noi n-avea viteză pentru asa ceva, dar nu te pui cu creierul meu, apoi am apăsat accelerația și am tras de volan. A frânat, a claxonat omul, a înjurat, iar eu am plecat în drumul meu repetând în mintea mea faptul că sunt o proastă, sunt o proastă , sunt o proastă, PROASTĂ!!! Am ajuns la serviciu plină de draci, cum să fiu așa de proastă????

Buuun, am stat la serviciu până acum vreo juma de oră, când pur și simplu m-am decis că nu merge lucrul, când mi se învârt atâtea prin cap. Nici nu avea cum să meargă, când eu de dimineață mă luptam să nu bocesc pe tastatură și să îmi opresc reflexul de a da cu capul de birou întrebându-mă “Ce dracu e cu mine???” Știu că unii au probleme mai mari decât mine, aparent mi-a trecut repede marea realizare de ieri. Creierul meu dă cu virgula pe motive afective, ce pot să-i fac???  Așa că am plecat înainte să îmi deranjez colegii. Ajung în Tudor cu mașinuța. O mașină de Poliție, făcea stânga. I-am făcut semn că poate să treacă, nu de alta dar v-am spus că nu sunt grăbită  și sunt chiar ok în trafic, asta când creierul meu nu dă cu virgulă, cum a  făcut azi dimineață, chestie pe care nu o face des, dar … e de ajuns o dată. Și mi-a mulțumit omulețul și i-am zâmbit și parcă dintr-o dată parcă m-am simțit bine ca șofer. Prostesc, nu? Adică, hey brain, wtf? Merg eu în continuare. De pe strada aia care trece pe lângă T19, iese unul cu o mașina. Făcea omul meu stânga, fără să se asigure, eu veneam, el se uita la volan, poate avea un sticker strălucitor acolo. Nu știu pe ce era el așa de concentrat. Am frânat, l-am ocolit și am trecut prin spatele lui, spunându-i telepatic cât e de prost. Ok, mai mult decât telepatic, am vociferat puțin.

Și am realizat o chestie, poate nu conduc chiar așa de prost, poate  nu sunt singura al cărei creier mai dă cu virgulă când sunt la volan. E nasol când într-o intersecție se întâlnesc două creiere care au dat cu virgulă simultan. Așa dimineață, omul cu duba m-a ferit pe mine, după amiază l-am ferit pe nenea și toți am ajuns la treaba noastră întregi. Nu e chiar așa de rău, poate poate probabilitatea întâmplării unui eveniment de genul celui amintit sus nu e mare. Deși e nasol, ca și în dragoste, e de-ajuns să se întâmple o dată … and you’re fucked. Mai mult sau mai puțin, depinde.

Tags: , ,


Oct 01 2012

Experiența Mercedes-Benz

Category: Wild thoughtsseaqxx @ 10:53

Aș vrea să scriu ce minunat este noul A-Klasse și cât de fenomenală și de minunată este experiența de a conduce o astfel de mașină, dar nu pot scrie în necunoștință de cauză. N-am făcut asta niciodată până acum și nu am să încep să o fac.

M-am dus ieri să mă înscriu la dive-test și am fost refuzată pe motiv că nu am un an vechime ca șofer. Mai aveam nevoie de fix o lună. Dacă ar fi să o luăm la modul realist, având în vedere că de când am luat carnetul n-am condus mai mult de 500 de kilometri, mai am mult până la 1 an experiență ca șofer. Dar nah, fiecare reprezentanță cu regulile ei. Când m-au refuzat nenii, mi-am adus aminte de domnul de la Toyota care mi-a dat RAV4-ul pe mână fără să îmi vadă măcar carnetul și m-am urcat cu mașina aia pe niște dealuri cu înclinare de aprox 45%.

Nu mă îndoiesc că mașina aia e super, dar nu am ce scrie despre ea ca șofer, pentru că nu am avut ocazia să o conduc. Și să reproduc ce spun angajații lor sau să dau copy-paste din comunicatul de presă nu mi se pare prea profesional.

Așa că, mulțumesc frumos Dianei Florea pentru invitație, dar din păcate nu am avut cum să o fructific.

Tags: ,