Acum un an și ceva am fost în deplasare în Irlanda, mai exact în Dublin. După aproximativ 20 de ore pe avioane și în aeroporturi am pus piciorul într-o țară frumoasă, la vreo 3000 de kilometri distanță de a mea, unde ploua des, unde se conducea pe stânga, unde clădirile din cărămizi roșii erau un standard și unde malul mării era o coastă muntoasă de o frumusețe incredibilă. Nu pot spune ca mi-a plăcut mult atunci, acum uitându-mă în urmă mi se face oarecum dor, poate din cauză că e așa departe și pentru un concediu nu merită investiția.
Astăzi mi-am adus aminte de Irlanda, de Dublin cu cerul lui noros, de străzile înghesuite și de familiile cu mulți copii blonzi sau roșcați superbi, ce mergeau împreună la McDonalds. Mi-am adus minte de familiile acelea cu mulți copii, pentru că am citit articolul ăsta. O femeie a murit împreună cu copilul ei pentru că doctorii au refuzat să întrerupă sarcina ei problematică. Încă o victimă a faptului că religia nu ar trebui să fie litera de lege.
Când eram în Dublin, îmi spuneau colegii mei despre vasele maritime de chirurgie, care făceau chiuretaje tinerelor din Irlanda în apele internaționale. Dar un chiuretaj în spitalele de pe nave costa destul de mult încât ca multe fete să nu își permită și de multe ori condițiile de igienă dintr-un spital nu erau respectate acolo, de aceea chiar și cele ce își permiteau riscau să dea apoi într-o septicemie.
Nu, nu militez aici pentru avort, militez aici pentru drepturile unui om asupra corpului său. Da știu, s-au inventat tot felul de metode anticoncepționale, așa ca numai o proastă ar rămâne însărcinată fără să vrea în ziua de azi. În Irlanda orice metodă anticoncepțională este la îndemână de asemenea. Dar greșeli poate face oricine, iar până și cea mai sigură metodă de contracepție are o precizie de 99%.
De asemenea pot exista sarcini cu probleme. Da știu tânăra ființă este prețioasă, dar cu mama cum rămâne? Dacă ea mai are un copil sau mai mulți acasă? Dacă are o familie, prieteni care o iubesc pe ea, ființa care e atunci. Copilul ei, în momentul acela este o bucățică de carne care nu a văzut lumina zilei. Este un început de ființă, incompletă, fără nici o caracteristică definită, iar dacă el o pune pe ea în pericol, iar pericolul nu poate fi eliminat prin proceduri medicale, nu ar trebui ca viața ei să depindă de el. Pentru că ea este cea care i-a dat viață în primul rând.
În articol veți putea citi, că legile Irlandei, în cazul unei sarcini problematice, iau partea mamei, permițând avortul. Din păcate, medicii temându-se de repercusiuni sau poate îndoctrinați religios au amânat procedura până când tânăra și copilul ei a murit. Nu știu ce să zic, este ridicol că suntem în secolul 21, am ajuns pe lună și pe Marte, avem orice informație la un click distanță, am început să vindecăm cancerul și SIDA, iar oamenii continuă să moară ca în secolele 5 -15.
