Wild thoughts

Tot scandalul cu incinerarea lui Nicolaescu m-am făcut să înțeleg ceva. Românii încă sunt în umbra anilor de comunism și aparent nu pot înțelege faptul că au drepturi pe care le pot folosi fără să se teamă de repercusiuni.

N-am să spun și eu cât de jenante au fost huiduielile de la înmormântarea lui Nicolaescu și cât respect am pentru soția și familia lui care i-au îndeplinit dorința în ciuda turmei de proști adunate ca la circ la un eveniment dureros. Deja au spus-o mulți. Eu am să mă leg de aspectul că unii români probabil foarte mulți dintre ei nu înțeleg conceptul de libertate, de liber arbitru, de a face ceea ce vrei să faci, cât timp nu este vreo lege pe care să o încalci.

Oameni buni, cât timp incinerarea nu este interzisă prin lege oricare dintre noi are voie să ceară asta. Este o soluție mai igienică, mai ieftină și de ce nu mai puțin stresantă pentru familie. Tradițiile sunt tradiții, dar nu sunt lege.  Dacă nu îți poți permite sau nu ai chef să le urmezi, dintr-un motiv personal, nu ar trebui să fii huiduit și ostracizat pentru asta.

Asta nu înțelege poporul ăsta, dreptul de a alege, dreptul de a-și exercita voința. Comunismul a transformat câteva generații în marionete, oameni care nu pot funcționa singuri, fără să li se spună ce să facă, iar copiii acestor marionete au fost educați în spiritul ăsta de părinții marionete. Poate nu s-a prins chiar tot, dar pe ici pe colo a rămas câte ceva.

De asta postarea asta va enumera câteva drepturi fundamentale ale unui om, drepturi pe care românii aparent le-au uitat:

• ai dreptul să faci ce vrei cu corpul tău
• ai dreptul să aparții sau nu unei religii
• ai dreptul să faci ce vrei cu lucrurile tale
• ai dreptul să îți cauți un serviciu mai bine platit
• ai dreptul să faci vrei tu cât timp nu contravine unei legi a statului căruia aparții
• ai dreptul să ai o părere diferită de a majorității
• ai dreptul de a-ți fi respectate deciziile

Și acum revenind puțin la scandalul cu incinerarea lui Sergiu Nicolaescu. Problema nu era că a vrut omul să fie incinerat. Problema este că omul Sergiu Nicolaescu a fost o persoană publică, o persoană influentă ale cărui acțiuni pot fi copiate de admiratorii săi. Ce înseamnă asta? Înseamnă bani mai puțini pentru diavolii flămânzi de bani în sutană. De asta BOR s-a dat în ceasul morții să îl îngroape. De asta familia lui Nicolaescu și soția lui merită respectul tuturor. Au reușit să dea o palmă vizibilă nesimțiților în sutană, au reușit să demonstreze populației care are mintea destul de deschisă că un om poate muri și poate ajunge bine merci și fără asistența costisitoare a hulpavilor în sutană.

Și să-mi spuneți voi mie cuțu dacă în viitorul apropiat nu se vor înmulți cererile de incinerare, încât să ai un crematoriu va deveni o afacere. Pentru că, decesul unei persoane într-o familie săracă este o tragedie mai mult din punctul de vedere a costurilor înmormântării și a tradițiilor aferente, iar dacă acum s-a demonstrat public că un corp poate fi incinerat fără prea multă bătaie de cap și fără prea multă cheltuială, multe familii sărace vor alege opțiunea asta. Nu știu dacă asta a fost intenția lui Nicolaescu, să dea în public o palmă haitelor de popi, dar asta a ieșit, iar eu ca persoană care plănuiesc de asemenea să fiu incinerată, nu pot decât să fiu încântată de asta. E bine de știut că familia mea care se va ocupa de asta nu va întâmpina rezistență din partea nimănui în îndeplinirea dorinței mele.

Da dragii mei, și eu vreau să fiu incinerată. Nu vreau să fiu mâncată de viermi și în nici un caz nu vreau ca familia mea să hrănească toți flămânzii din zonă la moartea mea, flămânzi care nici nu știu numele meu complet. Așa că hai cu huiduielile în comentarii și cu amenințările că voi arde în iad!