Weekendul trecut + vreo două zile am fost la mare. Și la mare distanță de casă și la mare-mare, adică aia sărată și mare de tot :D. Având în vedere că mă plictisesc repede mi-am spus că îmi ajung 3 zile și am ales litoralul românesc pentru că oricum n-am văzut mare parte din el. Am plecat spre Neptun miercuri noapte și am făcut cu tot cu popasuri aproximativ 8 ore. Ne-am cazat la Vilele Soarelui, care arată foarte bine. Omuleții au și o bucată de plajă a lor pe care clienții lor au reducere de 20% la închiriat șezlonguri. Adică nah, 8 lei șezlongul, e o treabă.
Plaja din Neptun are un mare neajuns, ar mai fi mai multe, dar am să îl menționez pe cel mai deranjant. Din nu știu ce motiv câțiva metri buni după ce intri în apă, pe fundul ei sunt pietre. Dar nu sunt destule, la sensul că e pavat cu pietre și poți merge relativ ok pe ele. Sunt împrăștiate ici și colo, la ceva distanță cât să îți poți lovi degetele de ele. Unele din ele sunt destul de ascuțite încât să te tai. Partenerul a pățit-o.
În rest e curat, e fain. Cezar spune că litoralul românesc nu s-a mai schimbat de 20 de ani și a fost oarecum dezamăgit că nu a remarcat nici un fel de evoluție. Eu n-am de unde ști, am ajuns prima oară la mare în 2009. Dacă nu ar fi măgăriile cu prețurile la suta de grame din restaurante ar fi o treabă. Mai exact peste tot sunt afișate chestii genul: meniu cu trei feluri – atâția lei. Problema e că prețul meniului presupune că iei fix 100 de grame din fiecare fel. Dar nu stă nimeni să îți pună în farfurie fix 100 de grame și ajungi la casă unde ți se cere aproximativ dublu și tu rămâi :|. Și te întrebi dacă ai cerut altceva pe lângă meniu sau poate n-ai înțeles tu conceptul de meniu. Mai apoi te uiți pe bon și te prinzi de fază. Asta dacă ți se dă bon, pentru că la mare evaziunea fiscală e în floare.
Dacă vă așteptați să mă vedeți super-bronzată trebuie să vă spun că nu s-a prins așa de tare bronzul de mine, mai tot timpul am fost în apă așa că nu prea a avut ocazia soarele să mă pârlească.
Nu cred că aș putea să stau mai mult de trei zile consecutiv într-un loc, nici măcar la mare. Ca idee am ajuns joi după amiază, iar sâmbătă dimineață am decis să mergem în Constanța la Delfinariu, (experiență faină, revin cu o postare) că ne plictisisem de plajă. Costurile au fost oarecum mari, mai ales că am mâncat tot timpul în oraș, stațiune de fapt, dar nu ne-au lăsat cu gaură dureroasă în buget. Dar pentru o escapadă pe an, a meritat.
