Wild thoughts

Stăteam și mă gândeam eu azi în timp ce zburam pe bicicletă la serviciu că oamenii sunt creaturi ale excesului. Ei nu toți, 90% din ei. Majoritatea oamenilor când au ocazia să se bucure de ceva tind să se bucure (a se citi profite) de acea chestie precum un bețiv ce nu se lasă până termină butoiul. Fie că e vorba de mâncare, băutură, distracție sau sport, fie că e vorba de sex sau admirația celorlați, fie că e vorba de confort, oamenii au tendința să exagereze. Multora dintre noi ne lipsește echilibrul. De ce, habar n-am! Poate așa suntem educați, poate suntem defecți, poate suntem prea ocupați cu altele și prea grăbiți să analizăm puțin și să ne dăm seama cât suntem de proști.

De când am început munca la noua firmă, trec zilnic prin Tudor cu bicicleta. Trec la sensul că mă strecor printre mașinile parcate peste tot. Este aproape vacanță pentru studenți, dar Tudorul este tot plin de mașini. Îmi pare rău că nu am poze de când eram eu studentă în anul I, să vă arăt cât de gol era Tudorul atunci. Era așa de gol, că în spatele T17, trăgeau autobuzele cu pachete pentru studenți. Era așa de gol că putem ieși să jucăm un badminton printre cămine. Pe atunci, adică în 2001 Tudorul chiar era un campus studențesc, nu campus comercial și parcare.

Ceea ce nu înțeleg eu dacă ești student la politehnică și stai în Tudor, la ce naiba îți trebuie mașină? Să nu îmi spuneți că e vorba de ajuns la timp la cursuri, că am fost și eu studentă! La cursuri nu prea se mergea, iar la un laborator de trei ore, era de ajuns să fii prezent la două ore din trei sau chiar una dacă erai bazat să ieși la tablă. Și până la orice facultate de pe malul Buhluiului nu faci mai mult de 15 minute. Nu îmi spuneți că îți trebuie ca să ieși în oraș, pentru că Tudorul este buricul târgului când e vorba de studenți și metode de distracție pentru aceștia. Plus dacă ieși în oraș ca student, ieși ca să bei, deci iar, nu îți trebuie mașină. Îți trebuie ca să mergi în fiecare weekend acasă? Atunci poate trebuia să nu vii la facultate, pentru că aparent medicul a uitat să taie cordonul ombilical. Nu înțeleg cum un părinte i-ar da la facultate mașina plodului. De ce ai face așa ceva dacă știi că are facultatea la o aruncătură de băț și nu are nevoie de ea? Asta e un exemplu de exces, îi oferi ceva ce nu are nevoie pe principiul “Lasă mamă să fie acolo!” sau “Lasă să aibă ca să nu pară el mai codaș!” Mdea și constrângerile astea sociale sunt o prostie ordinară, dar nah… Plus sunt sigură, că mulți dintre studenții ce și-au adus mașinile în Iași au părinți care nu au făcut facultate sau au făcut facultatea în condiții mult mai slăbuțe decât progeniturile lor. Și ei gândesc ca orice părinte: “N-am avut eu parte, să aibă progenitura!” iar gândirea asta defectuoasă strică mulți copii și adolescenți. Pentru că sunt foarte rari părinții care își dau seama că și lipsurile au fost bune la ceva. I-au șlefuit, i-au reținut de la anumite activități care poate ar fi fost nocive procesului de învățare, i-au ținut departe de colegi îngâmfați și puși pe frecat menta și tot așa. Suflatul în fund n-a motivat niciodată pe nimeni.

Eu când văd atâtea mașini în Tudor nu pot decât să îmi imaginez un grup de studenți care se rostogolesc până la mașinile personale. :D Asta e vârsta la care să mergi pe jos, să fugi până la facultate sau să pedalezi până acolo, pentru că poți, pentru că nu te doare nimic de la reumatism sau alte probleme pe care le avem noi ăștia mai bătrâni. Asta e vârsta la care să faci efort fizic, pentru că poți, iar consecințele nu sunt febre musculare de trei zile. Dar nah, așa văd eu lucrurile, eu care în timpul facultății, mă trezeam târziu, fugeam până la facultate și fugeam înapoi spre cămin după 6 ore de cursuri, că îmi chirăiau mațele de foame. Așa văd eu lucrurile, eu care am terminat facultatea având 53 de kilograme și abdomen plat și toate astea fără să mă duc la sala.

Am și eu mașină acum, dar dacă nu am nevoie strict de ea nu o folosesc. Cel mai probabil conduc prost din cauza asta, dar asta e, măcar am scuza că sunt femeie. :D Iașul e un oraș relativ mic, față de orașele prin care am fost în deplasare, așa că am să profit de bicicletă cât pot, pentru a mă întreține și pentru confortul propriu. Da confort, pentru că de la mine din Podu de Fier până la serviciu în Grădinari fac 10 minute cu bicicleta. Iar faptul ca economisesc între 5 și 10 minute din timpul meu foarte prețios este ceva. De curiozitate am să verific una din zilele astea cât fac cu mașina, dar când va ploua sau va fi frig, altfel nu se merită. :)

Și apropos de suflatul în fund, am cunoscut în cămin la un moment dat pe cineva care se trăgea dintr-o familie mediocră ca venituri, familie de 4 stând într-un apartament cu două camere, dintre care una era sufrageria. Dar omul avea la cămin lenjerie de pat de mătase. Da, mătase. Nu vreau să știu cât costase și care a fost intenția părinților, mai ales că lenjeriile de mătase nu sunt chiar comode, pentru că alunecă foarte ușor de pe pat. Cum era aia cu capra râioasă și cu coada sus? :D

Eh… mai trebuie să mai evoluăm mult până când vom face diferența între ce ne este cu adevărat necesar și util și ce nu. În fine, o să mai revin la chestia asta când o să mai am timp și idei.