Postfata – Cum a aparut “Dincolo” si mai ales de ce?
Da, stiu ca nu am avut o prefata! Dar, din cate stiu e nu e obligatoriu sa le ai pe ambele. :)
Jan 03 2009
Dincolo(4)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Privea pe geam cum stalpii electrici treceau aproape invizibili pe langa vagon. Desi acei cincisprezece ani trecusera mult prea repede pentru ea, culmea ironiei era ca acum spera ca acele trei ore care o desparteau de casa sa treaca mai repede. Era ora sapte si trei minute. Frigul din tren ii intrase in oase si se gandea cat de stupid era ca si dupa cincisprezece ani conditiile din trenurile din Romania sa fie neschimbate. Cu toate ca mintea ii era chinuita de atatea intrebari, iar trupul de frig, reusi pana la urma sa adoarma.
Jan 02 2009
Dincolo(3)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cearsafurile albe si racoroase ii atingeau pielea iar prin fereastra se vedea surazand un soare palid. Era una din diminetile acelea in care nu s-ar fi ridicat din pat nici cu ordinul procuraturii. Il privi fascinata, apoi se cuibari la pieptul lui si ii saruta pielea de pe pectoralul bine conturat pe care isi sprijini obrazul. El deschise ochii lui verzi si minunati a caror privire o facea mereu sa viseze si o saruta pe frunte. Ii zambi si o stranse in brate.
- Ma iubesti? se auzi intrebandu-l
- Cred ca da. Continue reading “Dincolo(3)”
Jan 01 2009
Dincolo(2)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
- Ai un par atat de frumos!
- Crezi?
- Prea frumos pentru un barbat, asta e sigur. Multe femei ar fi invidioase pe tine. Eu una, sunt!
El isi sprijini capul pe mana ei care ii mangaia usor parul apoi si-l misca incat buzele ii atinsera degetele fine si rozalii.
- Ah! Ce galant suntem!
- Intotdeauna! Cum sa fiu altfel cu o fata ca tine? spuse el si cuprinzandu-i cu o mana gatul, cu cealalta talia o apropie usor de el si o saruta. Continue reading “Dincolo(2)”
Dec 31 2008
Dincolo(1)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Stalpii electrici fugeau unul cate unul prin fata geamului vagonlului care se legana lin pe sine. Instalatia de incalzire a trenului nu functiona, lucru de altfel nu asa de rar intr-o tara precum Romania. Oamenii stateau chirciti imbracati in hainele groase si ingramaditi pe banchetele vagonului incercand parca sa se incalzeaza reciproc. Trenul asta isi face si azi drumul intre Iasi si Bacau fiind incarcat in mare parte cu studenti ce abi a asteapta sa ajunga acasa. Pe holul vagonului un grup de trei baieti si doua fete converseaza zgomotos, iar din cand in cand isi duc cu mainile tremurande tigarile catre buze si trag cu nesat in piept fumul caldut sperand probabil sa impuste doi iepuri dintr-o lovitura: sa-si satisfaca viciul si sa se incalzeasca. Trenul abia a trecut de satul Mircesti; au coborat doar cativa oameni care se vad acum ca niste mogaldete murdare pe albul stralucitor al zapezii.
